O veste mare : Astăzi, ascensorul
Va începea din nou să funcţioneze?,
De două luni stă e prins în pioneze
La opt, unde i-a stat, cică, motorul ;
Să urci atâtea trepte cu piciorul
Pe orişicine poate să-l enerveze,
Ar trebui să îl desfiinţeze
Că doar aşa s-ar mai calma poporul ;
Io urc pe scări, n-am frică şi nici teamă,
Ce nu îmi place-i doar afişul, mie,
De-o lună stă pe uşa grea de fier,
Că trag de ea cu toţii şi blesteamă,
Făcând scandal şi-atâta gălăgie,
Iar io, stau lângă lift chiar, la parter !
Valeriu Cercel
Sonet De Elevator
