Cind Beethoven a murit, a fost inmormintat in curtea bisericii. Peste citeva zile, beaivul satului trece prin cimitir ai aude niate sunete ciudate din zona in care era inmormintat Beethoven. Speriat, acesta aleargÄ? la preot, sÄ? vinÄ? sÄ? asculte. Preotul s-a aplecat ai el deasupra mormintului ai a auzit ai el niate sunete ciudate. Speriat, a alergat la primar. Acesta a venit, a pus urechea lingÄ? mormint, a ascultat un moment ai a spus: "Da, intr-adevar, e simfonia a IX-a a lui Beethoven, cintatÄ? de-andoaselea". Ascultind mai mult, zice: "Uite, acum e simfonia a VIII-a. . . , a VII-a. . . , a VI-a. . . ".
Imediat, dindu-ai seama ce se intimplÄ?, se adresÄ? mulaimii strinse in cimitir: "Stimaai concetÄa?eni, nu aveai de ce sÄ? vÄ? ingrijoraai. Este Beethoven. Se descompune!"
Moartea Lui Beethoven
