an cea mai mare pãdure din lume trãia cel mai mare urs din lume. Cel mai mare vinãtor din lume, auzind de asta, pleacã sã il impuste. Intrã in pãdure, il cautã peste tot, dar vãzind cã nu-l gãseste incepe sã tragã in toate tufisurile, in toate scorburile, poate-poate l-o nimeri. Terminã vinãtorul cartusele, dar deodatã il bate cineva pe umãr. Cind se uitã, era ursul.
- Mãi tipule, zice ursul. Eu sint cel mai al naibii urs din lume. N-ai nici o sansã sã mã impusti. Pentru cã nu aveai de unde sã stii asta, iti mai dau o sansã. Te las sã pleci, dar trebuie sã imi sugi p..a.
Neavind ce face, vinãtorul trece la actiune, ursul se tine de cuvint si-l lasã sã plece. Furios, vinãtorul se intoarce a doua zi inarmat cu o mitralierã, benzi de cartuse, grenade, un arsenal intreg. al cautã pe urs in toatã pãdurea, dar cum nu il gãseste, incepe sã tragã in toate tufisurile, in pesteri, cind terminã cartusele aruncã cu grenadele in toate locurile neatinse, face dezastru. Terminã toatã munitia, sigur cã de data asta l-a dat gata pe urs. Deodatã simte o bãtaie pe umãr: ursul!
- Tipule, vãd cã nu m-ai crezut, nu stiu insã cum se face de ai asa un noroc: azi e ziua mea de post, asa cã nu te mãninc. Dar, pentru ca sã te las sã pleci, trebuie sã o sugi. Tremurind de nervi, vinãtorul executã operatiunea, ursul se tine de cuvint si-i dã drumul. Negru de furie, vinãtorul se intoarce a treia zi cu o cisternã de benzinã, un aruncãtor de flãcãri, nu mai stã sã-l caute pe urs ci se apucã sã imprãstie benzina in toatã pãdurea, apoi cu aruncãtorul de flãcãri arde tot ce putea arde. Rãmine doar un strat de cenusã de o palmã. Vinãtorul incepe sã ridã in hohote, fericit. O bãtaie pe umãr insã il blocheazã: era ursul!
- Mãi omule, ai venit prima datã sã mã omori, te-am lãsat in pace, poate nu stiai cine sint. Ai venit si a doua datã, te-am lãsat iar in pace, poate nu credeai ce-ti spun. Dar tu vii si a treia oarã. Eu nu inteleg, tu ori esti prost ori a inceput sã-ti placã.
Cel Mai Tare Urs...
