Un european rătăcit in Sahara se mişca tot mai greu; după trei zile de sete şi caniculă cumplită, de-abia se tirăşte. De-odată i se infăţişează privirilor inceţoşate o siluetă stranie. Pare un om in carne şi oase.
- Apă! şopteşte călătorul rătăcit.
- Nu pot decit să-ţi dau o cravată, sună raspunsul, atit de năucitor.
Cel rătăcit se tirăşte mai departe, pină cind... minune! Un restaurant luxos răsare din deşert, făcindu-l pe insetat să se ridice şi, cu ultimele puteri, să se năpustească spre intrare. La uşă, insă, un cerber galonat il opreşte brutal:
- Stop! Ţinuta obligatorie! Fără cravată nu se intră.
Apa In Sahara
